Conferința internațională: Educație și creativitate pentru o societate bazată pe cunoaștere. Teorie și practică în consiliere 19-20 noiembrie 2015, București, România |
|
There are no translations available.
În contextul provocărilor din lumea contemporană, activitățile de consiliere și orientare joacă un rol esențial în sprijinirea persoanelor consiliate pentru a explora și alege căi adecvate în educație, formare, dezvoltarea personală și a carierei. În instituțiile de învățământ din România, elevii primesc sprijin pentru luarea unor decizii realiste cu privire la viitorul școlar și profesional. Aceștia beneficiază de servicii de consiliere școlară, disponibile în cabinetele existente în cadrul unităților de învățământ. Activitățile de consiliere adresate elevilor au rolul de a preveni și diminua dificultățile de ordin, personal, școlar, social cu care aceștia se confruntă. Prin intermediul activităților de consiliere și orientare, este facilitată tranziția absolvenților între diferite niveluri și sectoare ale sistemelor de educație și formare profesională și de la școală la viața de adult și angajarea pe piața muncii.
În momentul de față, consilierea și orientarea sunt teme transversale, de actualitate aflate în atenția decidenților politici la nivel național și european. La Institutul de Științe ale Educației din București funcționează din anul 1992 rețeaua Euroguidance România, cu misiunea de a promova dimensiunea europeană în consiliere şi orientare, de a facilita schimbul de bune practici şi metodologii între practicieni și de a oferi informaţii despre sistemele de educaţie şi formare din Uniunea Europeană.
|
|
Read more... [Conferința internațională: Educație și creativitate pentru o societate bazată pe cunoaștere. Teorie și practică în consiliere 19-20 noiembrie 2015, București, România]
|
Anticiparea nevoilor de calificări pe termen lung: prognoza CEDEFOP (2015) și studiul previzional INCSMPS (2012) - analiză comparativă |
|
There are no translations available.
Studiile previzionale pentru anticiparea evoluțiilor pieței muncii furnizează repere importante de analiză în elaborarea documentelor de planificare strategică a ofertei de pregătire prin învățământul profesional și tehnic . Având în vedere incertitudinile și limitele metodologice inerente care însoțesc orice demers de modelare ale unor evoluții viitoare, pentru adoptarea și adaptarea în timp a deciziilor privind proiectarea pe teremen mediu și lung a ofertei de educație și formare profesională, pot fi de ajutor analize comparative ale rezultatelor oferite de diferite studii previzionale, prognoze și statistici oficiale și, nu în ultimul rând, eforturile conjugate de analiză calitativă, de conturare a unei viziuni și a unor măsuri cu impact asupra evoluțiilor viitoare.
Articolul de față își propune o analiză comparativă, succintă, a rezultatelor furnizate de ultimele prognoze/studii previzionale realizate la nivel european (CEDEFOP, 2015) și național (INCSMPS, 2012) pentru intervalul 2015-2020, precum și prezentarea datelor din prognoza CDEDEFOP în perspectiva anului 2025 (având în vedere perioada neacoperită de studiul INSCMPS citat, realizat doar pentru orizontul de timp 2020).
|
|
Read more... [Anticiparea nevoilor de calificări pe termen lung: prognoza CEDEFOP (2015) și studiul previzional INCSMPS (2012) - analiză comparativă]
|
|
Invatarea la locul de munca in sistemul de formare profesionala initiala |
|
There are no translations available.
1. Cadrul conceptual
Într-o accepțiune largă, conform definiției CEDEFOP, învățarea la locul de muncă (Work-based learning” - WBL) reprezintă “dobândirea de cunoștințe și abilități prin efectuarea de sarcini – însoțită de reflecție - într-un context profesional, la un loc de muncă ( de ex. formare în alternanță ) sau într-o instituție de educație și formare profesională” (CEDEFOP, 2014). Această definiție invită la valorificarea diversității contextelor care oferă oportunități de învățare prin efectuarea de sarcini si subliniază importanța practicii reflexive care integreză experiențele practice într-un demers coerent de educație și formare profesională.
Programele de educație și formare profesională (EFP) care oferă WBL sunt definite de NCVER (www.ncver.edu.au) ca "programe de formare la nivel secundar sau postsecundar care oferă oportunități pentru dobândirea de competențe profesionale necesare pentru ocuparea unui loc de muncă". Definiția NCVER subliniază complementaritatea și varietatea contextelor și situațiilor de învățare: “învățarea la locul de muncă este adesea realizată în mod complementar cu învățarea în școală și se poate desfășura sub diferite forme: stagii de practică, experiență de muncă, mentorat la locul de muncă, instruire în competențe generale legate de un loc de muncă sau instruire largă cu privire la toate aspectele unei industrii” (NCVER, 2013).
|
|
Read more... [Invatarea la locul de munca in sistemul de formare profesionala initiala]
|
Învățământul profesional din România – analiză din perspectiva unui sistem dual |
|
There are no translations available.
1. Elemente de sistem dual, în învățământul profesional și tehnic
Formarea profesională inițială organizată în cadrul învățământului profesional și tehnic din România este organizată în sistem “school-based”, în care principala răspundere revine școlilor. În același timp însă, noile reglementări care au relansat învățământul profesional începând cu anul şcolar 2012-2013, mai întâi prin introducerea învățământului profesional de 2 ani (după clasa a IX-a, ca parte a liceului tehnologic), înlocuit apoi (începând cu anul școlar 2014-2015) cu actualul învățământ profesional de 3 ani, organizat ca traseu distinct de pregătire după clasa a VIII-a , au consolidat componenta de învățare la locul de muncă (Work-based learning” - WBL) și au valorizat unele principii și elemente ale formării în sistem dual, cum ar fi:
- dualitatea locațiilor de formare: stagii de practică obligatorii în întreprinderi ( , , , ), pregătirea teoretică în școală;
- contractul de pregătire practică încheiat de elev cu operatorul economic ( ),reglementat prin ordin al ministrului educației (Ministerul Educație, Cercetării, Tineretului și Sportului, 2012);
- ponderea semnificativă a pregătirii practice (stagii de practică -CDL și practica pe module): 20% în clasa a IX-a, 57% în clasa a X-a, 72% în clasa a XI-a;
- stabilirea perioadelor de pregătire în şcoală şi la operatorul economic de comun acord între școală și operatorul economic;
- tutorii de practică desemnați de agentul economic: răsponsabili pentru practica elevilor în firmă, realizează evaluarea elevilor pe parcursul practicii în colaborare cu coordonatorul de practică din partea școlii; coordonatorul de practică din partea școlii lucrează împreună cu tutorele desemnat de operatorul economic pentru stabilirea programului de pregătire și pentru monitorizarea performanțelor elevilor;
- certificatul de practică pe care îl primesc elevii la finalul stagiului de practică, completat și semnat de școală și partenerul de practică, care atestă activitățile și rezultatele învățării dobândite de elev pe perioada stagiului;
- implicarea operatorului economic în examenul final care certifică dobândirea calificării;
- posibiltatea agenților economici parteneri de a acorda stimulentele financiare pentru elevi (burse, gratificări, premii etc), sprijin material sau de altă natură conform legii;
- posbilitatea încheierii unui contract de muncă, în afara contractului de practică, pentru a putea remunera elevul practicant, în cazul în care angajatorul doreşte acest lucru și în condițiie vârstei minime legale pentru încheierea unui contract de muncă;
- posibilitatea selectării candidaților de către agenții economici care se implică prin susţinere financiară/stimulente/alte forme de sprijin în formarea profesională a elevilor, în colaborare cu școlile.
|
|
Read more... [Învățământul profesional din România – analiză din perspectiva unui sistem dual]
|
|
