Anticiparea nevoilor de calificări pe termen lung: prognoza CEDEFOP (2015) și studiul previzional INCSMPS (2012) - analiză comparativă

Studiile previzionale pentru anticiparea evoluțiilor pieței muncii furnizează repere importante de analiză în elaborarea documentelor de planificare strategică a ofertei de pregătire prin învățământul profesional și tehnic . Având în vedere incertitudinile și limitele metodologice inerente care însoțesc orice demers de modelare ale unor evoluții viitoare, pentru adoptarea și adaptarea în timp a deciziilor privind proiectarea pe teremen mediu și lung a ofertei de educație și formare profesională, pot fi de ajutor analize comparative ale rezultatelor oferite de diferite studii previzionale, prognoze și statistici oficiale și, nu în ultimul rând, eforturile conjugate de analiză calitativă, de conturare a unei viziuni și a unor măsuri cu impact asupra evoluțiilor viitoare.
Articolul de față își propune o analiză comparativă, succintă, a rezultatelor furnizate de ultimele prognoze/studii previzionale realizate la nivel european (CEDEFOP, 2015) și național (INCSMPS, 2012) pentru intervalul 2015-2020, precum și prezentarea datelor din prognoza CDEDEFOP în perspectiva anului 2025 (având în vedere perioada neacoperită de studiul INSCMPS citat,  realizat doar pentru orizontul de timp 2020).

Studiul previzional privind cererea de formare profesională la orizontul 2013 şi în perspectiva 2020 (INCSMPS, 2012)

Studiul previzional privind cererea de formare profesională la orizontul 2013 şi în perspectiva 2020  realizat de Institutul Național de Cercetare Științifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale (INCSMPS, 2012) a inclus două componente:

• investigații de teren în rândul angajatorilor pentru estimarea cererii de forţă de muncă pentru absolvenţi de învăţământ profesional şi tehnic, pe termen scurt;
• proiecţia cererii de forţă de muncă și a cererii de formare profesională pe termen mediu şi lung.

Proiecţia cererii de forţă de muncă și a cererii de formare profesională pe termen mediu şi lung a fost realizată de INCSMPS utilizând tehnici de modelare econometrică, similare cu cele utilizate în prognozele CEDEFOP privind evoluția ocupării forței de muncă (employment trends), cu unele abordări inovative pentru estimarea cererii detaliate pe domeniile de formare profesională din învățământul profesional și tehnic. În cadrul proiecției au fost estimate (în 3 scenarii:  pesimist, moderat și optimist) evoluțiile (la nivel național, regional și județean) privind cererea prognozată (care aproximează evoluția populației ocupate) pe sectoare de activitate (detaliate la nivel de diviziuni CAEN-rev.1) și ocupații (15 sub-grupe ocupaționale considerate relevante pentru învățămîntul profesional și tehnic ). De asemenea, au fost proiectate evoluțiile estimate pentru cererea înlocuită și locurile de muncă disponibile (ca rezultat al sumei algebrice dintre modificarea cererii potenţiale în intervalul analizat şi cererea înlocuită, pe sub-grupe ocupaționale relevante pentru învățământul profesional și tehnic). Ca element inovator, a fost proiectată cererea de formare profesională (detaliată pe 16 domeniile de formare din învățământul profesional și tehnic) . Evoluţia cererii de formare profesională pe domenii de pregătire ale învăţământului profesional şi tehnic a fost estimată prin raportarea la distribuţia cererii de forţă de muncă într-o structură matriceală, realizată ca intersecție dintre structura pe grupe ocupații și structura pe activități CAEN. Limitele metodologice asumate și ipotezele luate în calcul în realizarea proiecțiilor în cele trei scenarii de evoluție sunt prezentate în studiul citat (INCSMPS, 2012, pp 5-9).

Articol complet