• Romanian(Romania)

Învățământul profesional din România – analiză din perspectiva unui sistem dual

There are no translations available.

1. Elemente de sistem dual, în învățământul profesional și tehnic

Formarea profesională inițială organizată în cadrul învățământului profesional și tehnic din România este organizată în sistem “school-based”, în care principala răspundere revine școlilor. În același timp însă, noile reglementări care au relansat învățământul profesional începând cu anul şcolar 2012-2013, mai întâi prin introducerea învățământului profesional de 2 ani (după clasa a IX-a, ca parte a liceului tehnologic), înlocuit apoi (începând cu anul școlar 2014-2015) cu actualul învățământ profesional de 3 ani, organizat ca traseu distinct de pregătire după clasa a VIII-a , au consolidat componenta de învățare la locul de muncă (Work-based learning” - WBL) și au valorizat unele principii și elemente ale formării în sistem dual, cum ar fi:

  • dualitatea locațiilor de formare: stagii de practică obligatorii în întreprinderi ( , , , ), pregătirea teoretică în școală;
  • contractul de pregătire practică încheiat de elev cu operatorul economic ( ),reglementat  prin ordin al ministrului educației (Ministerul Educație, Cercetării, Tineretului și Sportului, 2012);
  • ponderea semnificativă a pregătirii practice (stagii de practică -CDL și practica pe module): 20%  în clasa a IX-a, 57% în clasa a X-a, 72% în clasa a XI-a;
  • stabilirea perioadelor de pregătire în şcoală şi la operatorul economic de comun acord între școală și operatorul economic;
  • tutorii de practică desemnați de agentul economic: răsponsabili pentru practica elevilor în firmă,  realizează evaluarea elevilor pe parcursul practicii în colaborare cu coordonatorul de practică din partea școlii; coordonatorul de practică din partea școlii lucrează împreună cu tutorele desemnat de operatorul economic pentru stabilirea programului de pregătire și pentru monitorizarea performanțelor elevilor;
  • certificatul de practică pe care îl primesc elevii la finalul stagiului de practică, completat și semnat de școală și partenerul de practică, care atestă activitățile și rezultatele învățării dobândite de elev pe perioada stagiului;
  • implicarea operatorului economic în examenul final care certifică dobândirea calificării;
  • posibiltatea agenților economici parteneri de a acorda stimulentele financiare pentru elevi (burse, gratificări, premii etc),  sprijin material sau de altă natură conform legii;
  • posbilitatea încheierii unui contract de muncă, în afara contractului de practică, pentru a putea remunera elevul practicant, în cazul în care angajatorul doreşte acest lucru și în condițiie vârstei minime legale pentru încheierea unui contract de muncă;
  • posibilitatea selectării candidaților de către agenții economici care se implică prin susţinere financiară/stimulente/alte forme de sprijin în formarea profesională a elevilor, în colaborare cu școlile.

2.    Începutul unui drum: spre un sistem dual

În România nu există deocamdată cadrul instituțional adaptat și legislația specifică pentru implementarea sistemului dual după modelul german care are la bază ucenicia (organizată ca traseu de educație și formare profesională inițială) și partajarea răspunderilor între mediul economic și educație, în care angajatorii și Camerele de Comerț (respectiv, după caz, Camerele Meșteșugarilor / Camerele agricole etc.) au un rol determinant în inițierea și organizarea programelor de ucenicie.

Articol complet